ZIUA CULTURII NAȚIONALE
EMINESCU PRIN OCHI DE COPIL!
,,Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini, din care vei întocmi înțelesul și filosofia vieții”
Mihai Eminescu
Pe data de 15 ianuarie 2020, biblioteca ,,Ion Creangă” Căzănești a îmbrăcat haine de sărbătoare.
Prima activitate culturală din acest an a fost dedicată poetului național Mihai Eminescu. La împlinirea a 170 de ani de la nașterea marelui poet, biblioteca în colaborare cu Liceul Tehnologic Căzănești, au desfășurat o activitate culturală pentru al comemora.
Tot în acestă zi se sărbătorește la nivel național Ziua Culturii Naționale. De ce a fost aleasă ziua lui Eminescu drept zi a Culturii Naționale? Poate pentru că el este cel care a spus că teiul este sfânt. El e cel care oricâte deznădejdi ne-ar încerca ne dă temeiuri că totuși să nu deznădăjduim ( Geo Bogza ) . Poate pentru că reprezintă omul deplin al culturii românești ( Constantin Noica ).
Prezenți la această activitate , elevii clasei I însoțiți de doamna învățătoare Andronache Viorica, ne-au prezentat momentul literar artistic intitulat ,,Mihai Eminescu prin ochi de copil”.
După prezentarea și vizionarea unui material despre viața și activitatea poetului, copiii au recitat poezii, au lecturat din cărțile special pregătite pentru ei cuprinzând poeziile lui Eminescu și au intonat cântecul ,,Sara pe deal”.
Pentru strădania lor și pentru emoțiile pe care le-au trăit recitând și participând la un astfel de eveniment, copiii au primit câte o diplomă pentru reprezentarea artistică a unei poezii eminesciene.
Din materialul prezentat copiii au aflat că în timpil vieții poetului a apărut un singur volum de poezii intitulat ,,Poesii”. Bucuria a fost mare când l-au văzut în realitate, acest volum de poezii aflându-se pe un raft în biblioteca noastră.
Pentru a-și aduce aminte de copilărie, părinții alături de copii au vizionat basmul ,,Făt Frumos din lacrimă” sub formă de animație.
Eminescu ne-a învățat să iubim. Eminescu n-a iubit pentru că a fost poet, ci a fost poet pentru că a iubit - de la colinele natalului Ipotești, până la ultimul petic de pământ românesc, până la ultimele versuri pe care le-a așternut pe hârtie.
,,Pe lângă plopii fără soț
Trec anii cu încetul
Și ei ar fi aproape toți
de n-ar lipsi poetul.
La locul lor toți plopii sunt
Foșnind cu tot firescul
Dar n-au nici sens
Și nici cuvânt,
Lipsește Eminescu,”
(Adrian Păunescu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu